Catrina

Nu îi ştiu numele. Dar îl pot inventa – Catrina. Ce nume frumos… Catrina e de mai bine de trei ani în Anglia. Şi încă din a treia zi lucrează aici, în acest depozit. Are în jur de 30 de ani şi e din Constanţa. A interacţionat cu mine, distant, încă din prima zi de Read More …

Au mai rămas 57 de luni…

Zilele trec. Lunile. Anii… Unele zile se încăpăţânează să treacă încet. De fapt, doar o parte din ele! Aceea în care ceasul acela rotund de pe peretele depozitului îşi plimbă limba mică între 4 şi 6! Cumplit de lent se mai mişcă în zona aceea! Alergătura pe lolop începe pe la 2 pm. Până la 4 pm e ok. Te mai Read More …

Rutină

Duminică. Privesc valul de nori care trec în viteză pe cer. Grămadă. Se îmbulzesc într-o pufoşenie albă. Pe fond bleu. Cum numai cerul poate fi… Stau, cumva, la rând. Lipiţi unul de altul. Se împing de la spate. E fain că, din pat, pot vedea cerul. Da, sunt şi câteva acoperişuri, un gard de brazi, două tomberoane… Read More …

1 Decembrie.

1 Decembrie. A mai trecut o lună. Au rămas 58. În depozit sunt mulţi români. Mai bine de jumătate. Restul sunt bulgari, vreo 6 indieni, câţiva pachistanezi şi 4-5 englezi. Mă refer la cei cu loloape. Restul, managerii, sunt 99% englezi. Românii au o manie. Să îi înveţe pe străini cuvinte urâte. E ceva de genul: -Go Read More …

În Anglia căluţii dorm în picioare iar eu fac paleţi în somn

E frig aici! Aşa de frig, că Luluţu mi-a cumpărat ditamai vesta îmblănită! Cu glugă îmblănită! Ca să nu mă mai plâng de frig la muncă! Acum mi-e aşa de bine, că adorm pe lolop! Dar nu renuţ la vesta mea îmblănită! E o nebunie! Ieri m-au oprit prin depozit să mă controleze – cică inopinat! Adevărul e că sunt atât Read More …

Când universul s-a oprit pe loc şi te aşteaptă

Plouă. Privesc căsuţele printre picurii care se scurg pe fereastră. Căsuţele din Anglia. Este o dimineaţă molcomă, de toamnă. Linişte, împăcare şi pace… ………………………………………… Da, suntem iar în Anglia. A fost o decizie de moment, luată într-o zi de luni. Pe 1 octombie, mai exact… I-am spus, mai mult într-o doară, lui Luluţă, că ar Read More …

Venim acasă!

A fost odată, nu de mult, un băiat care a plecat de acasă într-o ţară străină pentru că îşi dorea să strângă repede nişte bani care să îi dea libertatea să trăiască liniştit, fără să mai muncească, o vreme. Şi o fată care şi ea a plecat de acasă în aceeaşi ţară străină pentru că dorea să dea un sens vieţii care trecea pe lângă ea, zi după zi, fără nici o schimbare. Cei doi s-au întâlnit în acea ţară străină şi s-au plăcut. Read More …