Cum poţi să-ţi petreci viaţa la Dedeman – toată! Renovarea! Sau ce face Steluţul la ora 10 noaptea!

De când am ajuns acasă, adică de vreo 3 săptămâni, suntem în renovare. Continuu! Pare să nu se mai termine… Mai turnăm o şapă, mai dărâmăm un perete ca să schimbăm ţevile, mai dăm o fugă la Dedeman să mai cumpăram ceva!

Hai după gresie! No, hai! După ce am ales gresia, am ales faianţa, desigur. Ne-am plimbat noi cu o placă de gresie în mână vreo oră, până am găsit ceva să ne placă amândoura. Când am chemat un omuleţ Dedeman, am aflat ca faianţa aceea, mult căutată şi acum dorită, nu era suficientă pe stoc.

-No, hai să alegem alta!

-Hai!

Am luat iar placa de gresie şi ne-am reluat plimbarea printre faianţuri, cu reprezentantul Dedeman după noi. Trebuie să recunosc că acesta a fost foarte amabil şi a avut infinită răbdare… Jos pălăria! În cele din urmă am găsit faianţa! Şi era şi pe stoc!

Apoi hai după adeziv!

-No, amu câţi câţi saci ne trebuie?!

-Hai să luăm vreo 7, să fie! Dacă nu ajung, e aproape Dedeman! Dacă rămân, se pot returna!

Bun! A urmat parchetul. Şi, desigur, o plimbare cu aceeaşi placă de gresie printre parcheturi. Până l-am găsit! Fix la fel cum era gresia! Suuuperb! Dă doamne să fie şi pe stoc! Aici era alt departament, alt omuleţ Dedeman. Unul plictisit tare. A verificat repede stocul.

-Mda. Este. Cât vreţi?

Îi spunem noi câţi mp aveam de gând să acoperim cu minunea aceea. Calculează repede. Răspunde.

-20 de cutii. Le luaţi şi le puneţi pe coşul platformă.

Ne-am conformat. Eu, după primele 5 cutii, eram terminată. Noroc că la el energia pare să nu se epuizeze niciodată… Şi nici răbdarea… Şi nici atenţia la detalii… Şi nici dorinţa de a le face toate singurel… Şi nici… No! Steluţul meu e inepuizabil, e dimineaţa până seara! Eu nu!

Pot spune că, până acum, am fost de vreo 10 ori la Dedeman! Ne ştiu deja jumătate din şoferii de la transport!

Azi am mai fost odată. Pentru coturi, ţevi, reducţii – piese de lego sanitar ca să faci o scurgere triplă la baie – chiuvetă, cadă şi maşină de spălat! No, stăturăm noi la coşurile cu coturi şi reducţii vreo oră! O construit Steluţul toată scurgerea! Acolo, în magazin! Piesă cu piesă! Exact ca la lego! Aici trebuie o ţeavă de 50mm, aici un cot dublu, aici alt cot, aici o reducţie, aici încă una… Priveam eu construcţia aceea care tot creştea încercând să înţeleg ce va să fie…

-Asta e!

Şi a început să le desfacă şi să le pună în coş.

-Nuuuu! Fă-o la loc să înţeleg şi eu!

Şi s-a apucat să o refacă. Cu muuultă răbdare… Erau acolo vreo 20 de piese…

-Ok. Am înţeles. Ai aici tot ce trebuie?

-Da.

-Hai la cadă.

-Sau duş.

Încă nu ne hotărâsem dacă vrem cabină de duş sau cadă. În baie, desigur.

Am ales o cadă. Era vreo 600 lei. Fără mască. Masca ar mai fi fost încă 400 lei!!! No! O bucată de plastic, că asta era masca, 400 de lei?! Mult! Foarte mult! M-am cam iritat, zău! Poi, dau pe mască aproape cât dau pe cadă???!

Hai să mai vedem!

Am găsit o cabină de duş. 11 mil. Geam de sticlă…

Am picat brusc pe un scaun din spumă postat pe acolo. Mi se terminaseră bateriile. De tot.

-Care îţi place? Cada, sau cabina de duş?

-Acum nu îmi mai place nimic… Am obosit…

A zâmbit. S-a aşezat lângă mine. Şi-a dat rucsacul jos întrebând:

-Vrei o ciocolată?

-Daaaa!

Am devorat ciocolata aceea, pe nerăsuflate! Ca un copil cretin! Acum zâmbeam.

-Ştii ceva, cabina asta de duş va trebui ştearsă după fiecare utilizare. Şi apoi, dacă vrem scurgere în podea, trebuie un meseriaş să o facă bine! Cu înclinaţia necesară, cu hidroizolaţie, cu tot dichisul…

-O fac eu.

-…

-Vrem cada?

-Pare mai simplu de montat. Şi de întreţinut.

-Bine. Luăm cada.

-Hai să găsim un omuleţ Dedeman.

L-am găsit uşor. Un tip de nota 100! Ne-a recomandat imediat o cadă identică cu cea care ne plăcuse, care avea şi masca aceea de plastic şi mai era şi la reducere! Costa cu totul 400 lei! Da! Cu totul!

Omuleţul ne-a şi explicat cum se instalează! De meserie instalator, îi făcea plăcere să împărtăşească oamenilor din experienţa lui. Un al doilea om de la Dedeman de nota 100 plus!

Apoi am ales chiuveta – cu mască. Corpul de deasupra – cu oglindă. Şi vasul de wc. Cel pe care îl vroiam – mai mult Steluţul decât mine, că pentru el pare tare important vasul acela – nu mai era pe stoc. Era doar unul, cel expus. Cu capacul zgâriat şi cu butoanele de la rezervor un pic prea testate de clienţii curioşi. Clămpăneau în gol.

Ne-am uitat noi după altele. Dar nu! Acela era magic! Steluţul nu vroia să plece fără el! Ce e drept, arăta ok. Costa 600 lei şi avea inclus în acest preţ vasul de wc, capacul care era tare fain şi rezervorul.

-Eu l-aş lua pe cel expus.

-Dar eu nu vi l-aş da. Prieteneşte vă spun. Mai bine mai aşteptaţi că avem comanda de 2 bucăţi. Trebuie să vină în 2-3 săptămâni. Poate mai repede.

Cam cu inima indoită, Steluţu a acceptat. Deşi a mai avut o tentativă, către mine:

-Uite, schimbăm capacul.

De data asta m-am pus eu de-a curmezişul.

-Nu! Un capac din ăsta costa vreo 2 mil şi el e deja inclus în preţul wc-ului! Nu! Încă o vreme avem unde să facem pişu şi…

M-a bufnit râsul şi i-am şoptit la ureche, să nu mă audă toată lumea.

-Până la urmă îl luăm doar ca să … medităm… în el! Nu contează prea mult cum arată, nu crezi?!

Nu prea el prea convins… Dar nu a mai comentat.

Acum urmează partea funny. Aveam oglinda pt baie – de fapt dulapul cu oglinda – dar nu şi sistemul de prindere pe perete. Pleacă el, Steluţu, la culoarul 34! Că nu o să-l uit toată viaţa!… Să caute nişte şuruburi sau holşuruburi! Sau altceva! De prindere dulap cu oglindă pe perete. Eu am rămas să îl aşept, în fund, pe un căruţ de pe acolo. După vreo 5 minute m-am dus să miros florile. Apoi să văd lustrele. Mă tot îndepărtam şi trăgeam cu ochiul în urmă să nu apară cumva el şi să nu mă găsească. Apoi să caut perdea. Apoi să mai arunc un ochi la cuierul care îmi plăcuse. Să îl măsor cu atenţie. Încăpea la fix după uşa de la intrare! Apoi o raită printre articolele de grădină. Frumos… Aveau cactuşi pitici…

-Ups!… O fi venit de-acuma. Au trecut vreo 25 de minute. Hai înapoi.

Steluţul era la căruţ cu 4 cleme metalice în mână, mici. Verifica dacă se potrivesc cu corpul acela de mobilier. Nu părea încântat.

-Nu cred că sunt bune.

-Tu ai stat aproape jumătate de oră ca să găseşti chestiilea astea minuscule?!

-Da.

-…

-Mă duc să mai caut.

-… Vin cu tine!

Ardeam de curiozitate să văd unde e locul acela minunat, unde el stătuse jumătate de oră ca să găsească 4 cleme metalice. Locul unde ţi se scurge timpul printre degete! Eu alesesem deja perdelele pentru două camere, un cuier, o canapea! Ba mai şi vizitasem cactuşii… Timp în care el abia găsise 4 cleme amărâte, care nici nu erau bune… Trebuia să văd şi eu ce se petrece acolo!

Şi am văzut! Când am intrat pe culoarul 34 m-a bufnit râsul! Era plin cu sertăraşe micuţe, pline cu şurubele, clemuţe, holşuruburi, fel de fel de punguţe cu fel de fel de elemente de prindere… Nebunie, frate!

-Aaaaa! Acum înţeleg! Aici ai stat tu jumătate de oră…

…..

Am ajuns acasă. Ne-am liniştit. Sau, mai bine zis, m-am liniştit. Stelian s-a dus să se joace cu piesele de lego, adică să construiască scurgerea aceea triplă. După o jumătate de oră îl văd că se îmbracă.

-Te duci iar la Dedeman?!

-Da. Îmi mai trebuie nişte piese. Mi-a venit altă idee pentru scurgerea de la cadă.

-…

S-a intors de la Dedeman după vreo 3 ore. Şi stăm la numai 15 min distanţă – mers lejer pe jos. Cu o plasă plină cu alte piese de “lego sanitar”. 24 de lei, dar o listă întreagă!

A meşterit noua scurgere. Iacăt-o!

Amu e la subsol. E ora 22.40. Îl aud cum taie ceva. Stăm la parter. Şi la 15 min de Dedeman.

Aşa că ne permitem!

1 thought on “Cum poţi să-ţi petreci viaţa la Dedeman – toată! Renovarea! Sau ce face Steluţul la ora 10 noaptea!”

  1. Da, asa sunt toti romanii. Inclusiv eu. Dupa ce am fost pe-afara cand m-am intors prima treaba a fost sa fac curatenie in apartament, sa pun faiante si gresii, sa renovez baia, bucataria, sa varuiesc, sa pun parchet, sa schimb caloriferele, sa pun termopane, etc. Am cheltuit o mica avere. Altii nu fac asa. Strang capital, intra intr-o afacere profitabila si abia dupa un timp se apuca de cheltuit bani care nu-ti vor aduce profit dar te vei simti mult mai bine. Apropos, cat mai aveti pana la pensie ?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *