Povestea noastră pe scurt
A fost odată, nu de mult, un băiat care a plecat de acasă într-o ţară străină pentru că îşi dorea să strângă repede nişte bani care să îi dea libertatea să trăiască liniştit, fără să mai muncească, o vreme. Şi o fată care şi ea a plecat de acasă în aceeaşi ţară străină pentru că dorea să dea un sens vieţii care trecea pe lângă ea, zi după zi, fără nici o schimbare. Cei doi s-au întâlnit în acea ţară străină şi s-au plăcut. Curând amândoi şi-au dat seama că împreună aveau tot ce îşi doriseră şi, pentru că le lipsea soarele – în ţara aceea străină soarele era foarte scump la vedere – s-au întors acasă. Şi au trăit fericiţi şi liniştiţi o viaţă simplă, curată şi în armonie mulţi, mulţi ani.
Biletele au fost cumpărate!
De data aceasta sunt două bilete. Al meu şi a lui. Am decis să ne întoarcem acasă. Ne e dor de soare şi nu mai are sens să stăm aici. E timpul să facem acest pas. Amândoi ne dorim asta acum. Şi nu ne mai ajunge pătrăţelul de soare din dreptul ferestrei, de pe mochetă, pe care ne însorim de câte ori avem ocazia. Ca două gâze. Stăm aşa acolo, eu cuibărită ca într-un fotoliu între picioarele lui, el sprijinit de pat. Cu ochii închişi savurăm fiecare rază de soare. Energie curată! Uneori câte un nor lung ne strică plăcerea… Se târâie molcom, abia simţit, fix prin faţa soarelui, ştergându-ne pătratul de soare de pe mochetă. Aşteptăm înfriguraţi, cu infinită răbdare, să îşi mişte întregul alai şi să ne redea insula de soare.
Da, ne e dor de soare! Aşa că venim acasă!
Vom începe cu aranjarea apartamentului. Căci sunt multe de făcut acolo. Începând cu schimbarea instalaţiei electrice şi continuând cu renovarea băii… Bucătăria nici nu mai există! Uşile au fost de mult aruncate – mai este doar uşa de la intrare. Tot ce nu trebuie făcut sunt geamurile!
Dar e mai bine aşa – le vom face toate împreună, de comun acord, ca să ne placă amândoura. E un apartament cu două camere pe care îl vom transforma curând în acasă. Sunt doar 30 de minute până la mare – o să ne bucurăm de plajă, de soare, de începutul verii. În fiecare zi. Şi vom construi o căsuţă pentru noi.
Apoi… ne vom căsători şi vom trăi fericiţi până la adânci bătrâneţi. Care nu vor mai veni.
Şi cam atât.
Da, e frumoasă Barcelona!
Noua, astora care stam pe margine si comentam, ne pare rau.Ne-am bucurat impreuna cu tine cand ai avut curajul sa pleci, ne-am bucurat stiind ca ai unde sa stai, ne-am bucurat cand ti-ai gasit servici, chiar asa nasol cum era, ne-am fi bucurat daca peste un timp ti-ai fi gasit alt servici mai bun si mai bine platit, ne-am fi bucurat si mai mult cand ne-ai fi scris ca ai strans banii necesari pentru avansul la cumpararea unei case, a unei masini,etc., adica ne-am fi bucurat vazand ca visul de imbogatire al romanului plecat pe meleaguri straine incepe sa se contureze. Si cand colo, tu te intorci acasa in Romanica asta bolnava si f…..ta de toti strainii si ce e mai rau, f….ta de clasa politica ciorditoare. E normal sa fim dezamagiti. Trebuia sa stai acolo , sa lupti pana la ultima suflare si sa-ti implinesti visul pentru care te-ai dus acolo. De fapt de ce te-ai mai dus ? Nu cumva ca sa ai de unde veni ? Sau odata ajunsa acolo ai avut o revelatie si ai inteles ca fericirea nu sta in marimea contului din banca si nici in luxul masinii sau apartamentului ? La varsta ta trebuia sa stii asta de demult, daca te dai desteapta si citita…. Mai bine mai tarziu decat niciodata. E bine daca te-ai linistit si ti-ai scos anumiti gargauni din cap. Poate ai inceput sa pasesti pe pamant si nu mai esti cu capul in nori. Poate ai inceput sa-ti dai seama ca fiecare om are limitele lui si nu e bine sa incerce sa le depaseasca prea mult deoarece incep sa actioneze consecintele care de cele mai multe ori sunt negative. Orice om face cu viata lui un troc: viata iti da ceva dar iti ia altceva. De multe ori iti ia chiar bucuria de a te bucura de ceea ce ti-a dat. In acest caz o sa spui ca viata e parsiva. Asa e. Viata e parsiva. Dar e bine si daca te intorci. Constanta este un oras frumos. E bine ca aveti un apartament cu doua camere. Chirie mica, intretinere mica, sper sa va descurcati dupa ce veti incepe sa castigati bani amandoi. Neaparat amandoi. Asa e la noi. Succes pentru un nou plan. Incepeti sa va pregatiti pentru batranete care este urata si lunga. Bine ca sunteti doi. Va veti ajuta unul pe celalalt si va fi bine. Daca veti ramane impreuna. Daca nu……..