Cotidian

Cum poţi să-ţi petreci viaţa la Dedeman – toată! Renovarea! Sau ce face Steluţul la ora 10 noaptea!

De când am ajuns acasă, adică de vreo 3 săptămâni, suntem în renovare. Continuu! Pare să nu se mai termine… Mai turnăm o şapă, mai dărâmăm un perete ca să schimbăm ţevile, mai dăm o fugă la Dedeman să mai cumpăram ceva!

Reflecţii

Şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi – dar cum?!

Mi s-a spus că, de acum, pentru că am găsit liniştea şi împăcarea, postările mele nu mai sunt la fel de atrăgătoare şi că ar fi mai bine să le păstrez la nivel de jurnal personal. Şi doar atat. Că povestea a fost captivantă doar atâta timp cât a avut şi intrigi. Acum ar trebui …

Spiritualitate

Iubirea împărtăşită este un dar care ne poate trezi

De-a lungul vieţii avem şansa să întâlnim oameni care ne ating sufletul… Oameni pe care alegem să îi iubim şi care aleg să ne iubească. Aceste momente sunt adevărate daruri, pentru că o relaţie în care iubirea este împărtăşită, poate fi o ocazie minunată de evoluţie spirituală. Atunci când iubeşti şi eşti iubit, egoul se …

Cotidian

O dimineaţă de duminică în Anglia – un nou început

Ceasul a sunat. Soarele abia mijeşte şi pot vedea pe fereastră, în semiîntuneric, că cerul e curat, fără pic de nori şi că va urma o zi superbă. Pentru Anglia. E ora 4 – Stelian trebuie să meargă la lucru. De obicei dimineaţa e energic, coboară, pregăteşte porigge-ul – două borcănaşe pentru el, un castronel …

Cotidian

Venim acasă!

A fost odată, nu de mult, un băiat care a plecat de acasă într-o ţară străină pentru că îşi dorea să strângă repede nişte bani care să îi dea libertatea să trăiască liniştit, fără să mai muncească, o vreme. Şi o fată care şi ea a plecat de acasă în aceeaşi ţară străină pentru că dorea să dea un sens vieţii care trecea pe lângă ea, zi după zi, fără nici o schimbare. Cei doi s-au întâlnit în acea ţară străină şi s-au plăcut.

Cotidian

Când ascendentul în vărsător te transformă în parabolică, o iei razna prin poveşti şi faci prăjitură cu mălai!

M-am trezit cu gândul în poveştile altora. De parcă a mea nu îmi ajungea!!! Da! Spune, tu! Mă întrebam eu, aşa în vis, cu o clipă înainte să deschid ochii, daca Vichingul e fericit cu femeia pe care a cunoscut-o. Acolo unde e acum. No, iaca care era prima mea grijă! Eu?! Eu sunt un …

Cotidian

Cum e când îţi vine să plângi de plictiseală!

Dragii mei, nu credeam că e posibil aşa ceva, dar am simţit-o din plin! O plictiseală atât de grea, încât îţi vine să plângi! Prima zi cu lolopul a fost amuzantă. No! Alergam eu incoace şi în colo ca o zână călare pe un inorog, fără să îmi fac griji de target sau de altceva. Mă luptam cu navetele cu alcool ca o amazoancă şi apoi iar încălecam lolopul meu! Frumos tare!